A trecut ceva timp de cand am inceput sa scriu sub acest pseudonim ales din lipsa de originalitate, dupa uzabilitatea sa banala, incercand intr-o oarecare masura sa-mi creez propriul camp de mister, de refugiu si liniste. Mi-am legat capul cu „penelul” ca sa-mi descopar temeri fibrile care m-au transformat treptat intr-o persoana morbida, firava. Incercand sa trasez un mister pur fictiv, alegoric, m-am trezit expusa, totusi incapabila sa-mi recunosc trupul, sinele... Am devenit un inger gol si neinteles, aruncat in valtorile vietii pamantesti pentru ca am indraznit sa-mi doresc cu totul altceva. De atunci actiunile mele au devenit pacate. Cuvintele au inceput sa para mult mai interesante pe hartie, rezonanta lor uscandu-se de fiecare data cand doresc sa le tavalesc in saliva. Am doar caietul, iar restul zgomotelor raman in urma ca zgomote ce sunt, care nu merita receptate si decodate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu